Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc......
Domane ce am mai invatat la viata mea! Cata desteptaciune, cata desteptaciune! Ptiu, sa nu ma deochi!
Eu cand ma trezesc dimineata sunt animata de 1 singur gand - ca voi ajunge in masina, dau drumu la muzica, imi aprind o tigara si am tulit-o! Este o perioada de timp de 30 - 45 minute de acasa pana la birou cand imi este bine. Atatia barbati sexy si atatea femei frumoase canta doar pentru mine.
Astazi am fost incercata de un efluviu sentimental neobisnuit, nu as putea sa spun de ce. De cum am pornit motorul si primele acorduri mi-au bucurat timpanele, am inceput sa cant, cu toata forta de care eram capabila, in minunata zi de 9 octombrie in jurul orelor 08:15. Nu credeam ca fenomenul cantatului la volan poate produce atata mirare....
Primii socati au fost muncitorii care repara drumurile in jurul blocului meu. Au urmat diversi soferi ce opreau langa mine la stop. Unii au incercat sa ma fenteze in mers, pe principiul canta deci o fraierim...nu le-a mers ca am atentie distributiva! In piata Natiunile Unite, in bulucul de 9 fara 1 sfert, cred ca eram singura care canta. Pai nu mai bine asa?? Decat sa injur pietonii care trec pe rosu si nesimtitii care se baga si nu baga avariile in semn de multumire, mai bine cant.
Cred ca de fapt privirile care se indreptau catre mine nu erau de mirare ci de gelozie! Da, de gelozie, pentru ca ei nu pot canta asa de bine ca mine! Oricum, avand in vedere traficul, gama de azi dimineata a fost foarte variata - pop, rock latino - nu oricine poate acoperi un segment atat de larg de genuri muzicale. Oricum, nu sunt adepta autografelor! Cred ca maine dimineata o sa ma deghizez! Nu as vrea sa apara paparazzi dupa mine!
Dedicat tuturor soferilor care multumesc cu avariile si celor care raspund la multumiri cu flashuri!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu