A venit sefu la mine cu ochi calzi si rugatori si mi-a zis: "Poti sa ma duci cu masina pana la ING?"
Ce era sa-i zic...nu..nu puteam! "Da, sigur!"
Zis si facut, doar ca ceea ce imi spusese el ca dureaza 10 minute a durat de fapt vreo 2 ore!
In fata la ING de la Opera Center e lume multa, trafic, la fel de mult iar eu pe avarii ma plictiseam de moarte. Motiv pentru care, am facut ceva ce nu am mai facut....din liceu! Am scos versuri!
Iata rezultatul:
Let me lie down
Please don't wake me
Nothings sacred
And no-one save me
In my black eye
I can feel it
Moving Closer
Can't you hear it?
The only gift you gave to me
Was self-fulfilling prophecy
I need to change the sounds that shape my life
And if you die before i leave
What on earth becomes of me
Look around theres no-one here
To love me and hold me
Take me dancing
I love music
Keep on singing
We wont lose it
Picture me there missing no-one
If your hearts run free
Why can't we go on
Go on to till they kick us out
We've everything to talk about
I could bring a song into your life
If you should die before i leave
What on earth becomes of me
Look around there's no-one here
To love me and hold me
Maybe I've been away too long
I know I'm not always right but is that wrong?
They say there's nothing I can do
But talk to strangers and wait for you
If you should die before i leave
What on earth becomes of me
Look around theres no-one here
To love me and hold me.
Daca vreti si melodia....e aici http://www.youtube.com/watch?v=oep2vv3fzYg
Enjoy!
joi, 9 octombrie 2008
Cantatul de dimineata
Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc......
Domane ce am mai invatat la viata mea! Cata desteptaciune, cata desteptaciune! Ptiu, sa nu ma deochi!
Eu cand ma trezesc dimineata sunt animata de 1 singur gand - ca voi ajunge in masina, dau drumu la muzica, imi aprind o tigara si am tulit-o! Este o perioada de timp de 30 - 45 minute de acasa pana la birou cand imi este bine. Atatia barbati sexy si atatea femei frumoase canta doar pentru mine.
Astazi am fost incercata de un efluviu sentimental neobisnuit, nu as putea sa spun de ce. De cum am pornit motorul si primele acorduri mi-au bucurat timpanele, am inceput sa cant, cu toata forta de care eram capabila, in minunata zi de 9 octombrie in jurul orelor 08:15. Nu credeam ca fenomenul cantatului la volan poate produce atata mirare....
Primii socati au fost muncitorii care repara drumurile in jurul blocului meu. Au urmat diversi soferi ce opreau langa mine la stop. Unii au incercat sa ma fenteze in mers, pe principiul canta deci o fraierim...nu le-a mers ca am atentie distributiva! In piata Natiunile Unite, in bulucul de 9 fara 1 sfert, cred ca eram singura care canta. Pai nu mai bine asa?? Decat sa injur pietonii care trec pe rosu si nesimtitii care se baga si nu baga avariile in semn de multumire, mai bine cant.
Cred ca de fapt privirile care se indreptau catre mine nu erau de mirare ci de gelozie! Da, de gelozie, pentru ca ei nu pot canta asa de bine ca mine! Oricum, avand in vedere traficul, gama de azi dimineata a fost foarte variata - pop, rock latino - nu oricine poate acoperi un segment atat de larg de genuri muzicale. Oricum, nu sunt adepta autografelor! Cred ca maine dimineata o sa ma deghizez! Nu as vrea sa apara paparazzi dupa mine!
Dedicat tuturor soferilor care multumesc cu avariile si celor care raspund la multumiri cu flashuri!
Domane ce am mai invatat la viata mea! Cata desteptaciune, cata desteptaciune! Ptiu, sa nu ma deochi!
Eu cand ma trezesc dimineata sunt animata de 1 singur gand - ca voi ajunge in masina, dau drumu la muzica, imi aprind o tigara si am tulit-o! Este o perioada de timp de 30 - 45 minute de acasa pana la birou cand imi este bine. Atatia barbati sexy si atatea femei frumoase canta doar pentru mine.
Astazi am fost incercata de un efluviu sentimental neobisnuit, nu as putea sa spun de ce. De cum am pornit motorul si primele acorduri mi-au bucurat timpanele, am inceput sa cant, cu toata forta de care eram capabila, in minunata zi de 9 octombrie in jurul orelor 08:15. Nu credeam ca fenomenul cantatului la volan poate produce atata mirare....
Primii socati au fost muncitorii care repara drumurile in jurul blocului meu. Au urmat diversi soferi ce opreau langa mine la stop. Unii au incercat sa ma fenteze in mers, pe principiul canta deci o fraierim...nu le-a mers ca am atentie distributiva! In piata Natiunile Unite, in bulucul de 9 fara 1 sfert, cred ca eram singura care canta. Pai nu mai bine asa?? Decat sa injur pietonii care trec pe rosu si nesimtitii care se baga si nu baga avariile in semn de multumire, mai bine cant.
Cred ca de fapt privirile care se indreptau catre mine nu erau de mirare ci de gelozie! Da, de gelozie, pentru ca ei nu pot canta asa de bine ca mine! Oricum, avand in vedere traficul, gama de azi dimineata a fost foarte variata - pop, rock latino - nu oricine poate acoperi un segment atat de larg de genuri muzicale. Oricum, nu sunt adepta autografelor! Cred ca maine dimineata o sa ma deghizez! Nu as vrea sa apara paparazzi dupa mine!
Dedicat tuturor soferilor care multumesc cu avariile si celor care raspund la multumiri cu flashuri!
Despre IKARIAM, MORITA si SPIRITUL LUI STEFAN CEL MARE
Da! Joc IKARIAM! Un joc de strategie, pe net, real time, cu orase, dezvoltare, armata si razboaie! De prim facultate, cand am inceput sa patrund in lumea IT-ului - adica atunci cand mi-am luat calculator - am fost pasionata de astfel de jocuri! Primul a fost HEROES! Cum ar spune un prieten Heroes 3 rulz!
Acum, dat fiind ca m-am mai "maturizat" este IKARIAM! Mut mai complex! Joc alaturi de multi altii! Nu fac nimic de capul meu pentru ca fac parte dintr-o "alianta"! Exista un GENERAL si exista si un STAPAN! In seara asta am intrat intr-un razboi, razboi ce ne va costa scump!Asta e! asa cum am spus si pe forumul jocului SHIT HAPPENS!
Jucand acest joc, mi-am dat seama de "spiritul romanesc"! Multi il critica, multi il elogiaza! IKARIAM il arata asa cum e!
Am intrat in razboi, cum va spuneam! primele reactii au fost...aoleu, ma ataca ce sa fac? dupa care s-a trecut la probleme mai serioase! domle, ma ataca, dar de ce??? sa fie o capcana, sa fie o strategie ascunsa a inamicului?? apoi, s-a trecut la stabilirea strategiei de defensivo - ofensiva...nu se stie exact ce! e undeva pe la mijloc! evident, m-am facut simtita si mi-am spus parerea, ca trebuie sa actionam cu prudenta. au sarit unii spunand ca si sapartanii au murit dar au murit in glorie, si ca asa trebuia sa facem si noi! de unde m-a dus gandul la Stefan cel Mare. In toate cartile de istorie se povesteste despre vitejia lui Stefan cel Mare. Daca stai sa studiezi porblema mai profund, ajungi usor la concluzia ca era si viteaz dar il ducea si capu! Omu se pricepea la strategie, ca a batut suficiente armate mari cu osti putine!
Revenind la IKARIAM, evident s-a pus problema spionilor din afara si implicit a tradarii, ceea ce m-a dus cu gandul la un alt mit definitoriu al poporului roman, si anume MIORITA. Tradare, minciuna, lasitate! Desi nu au fost spuse expres, aceste cuvinte au fost highlightul ultimelor cateva zile pe ikariam! Cine, de ce, cu ce scop?
Un lucru e sigur, nimeni nu a zis sa nu luptam! S-a pus problema cand luptam, acum sau peste cateva zile? Avand in vedere ca avem de a face cu un adversar mai mare si mai puternic decat noi, si ca nimeni pana acum nu a spus sa nu luptam, asa spune ca spiritul viteaz al lui Stefan cel Mare este inca viu! cred ca e ceva care tine de noi ca popor: sa facem haz de necaz si sa nu ne dam batuti cu una cu doua!
Cu strategia, inca nu ma pronunt. Astept sa vad cu ce plan vine Generalul aliantei si o sa comentez! Sper ca si aici sa regasesc tot spiritul lui Stefan cel Mare, ca daca va fi strategia Mioritei, o luam pe coaja!
Peace on Earth and End to War!
P.S. Acest post este dedicat lui Nicole! Let's kick some ass !
miercuri, 8 octombrie 2008
De ce e viata frumoasa!
Saptamana trecuta miercuri am avut o criza de identitate! Cine sunt de ce sunt ce am facut pana la memorabila varsta de 26 de ani! Si am ajuns la concluzia ca viata mea e de cacao! Eram ferm convinsa de chestia asta si eram pe punctul de a aluneca intr-o neagra depresie.
Si uite cum se face ca ajung acasa si intru pe mes! Putini online, printre care si N. Nu mai vorbisem cu ea de vreo cateva ore si am zis sa dau un buzz sa vada ca am ajuns acasa. (Pentru a fi mai clar pentru toata lumea, N. este una dintre prietenele mele cele mai bune care ma "streseaza" sa plec acasa atunci cand stau pana tarziu la birou.)
Ii dau buz si un pupicios, o intreb de sanatate, si mi-o serveste calda..."Pana marti trebuie sa evacuez casa! Am primit hartie de la executor!". Evident, am pus mana pe telefon, am sunat-o, mi-a spus despre ce e vorba, am incercat sa o inviorez...nu are rost sa spun ca nu prea aveam cum, avand in vedere circumstantele, a doua zi ne-am uitat pe acte, in weekend am mutat, si luni a inceput o saptamana noua, pentru mine..la fel ca si pana acum, pentru ea, cu totul altfel, cu o serie de mii de noi probleme, griji si nervi!
Si atunci, intr-un moment de vid al sinapselor, am avut o revelatie! Ca viata mea este foarte frumoasa! Da, este!
Este frumoasa pentru ca:
- am parinti sanatosi;
- am prieteni - cativa la numar, dar extraordinari;
- exsita IKARIAM - JOCUL GRATIS PE INTERNET;
- la birou exista oameni tembeli care ma fac sa rad;
- rad...macar odata pe zi;
- aseara cand am stat pana la 10 la birou, cineva mi-a dat niste pps-uri super dragute;
- fac poze, si pt ca am cu cine sa ies sa fac poze;
- vine DEPECHE pe 16 mai...si pentru ca mi s-a dat a doua sansa sa nu ii ratez;
- weekendul trecut in timp ce ma duceam sa o ajut cu mutarea pe N. am vazut niste copaci ingalbeniti absolut ireali!
- Migutza ma asteapta in fiecare seara, oricat de tarziu as ajunge acasa, si toarce si sta cu mine sa mananc si sa imi fac dus;
- pt toate noptile de sambata cand la 3 dimineata ma plimb cu prietenii prin Bucuresti cu muzica data la maxim si cantam ca disperatii;
- weekendul asta, in pauza de mutare, am fost cu N la film si l-am vazut pe JASON STATHAM in CURSA MORTALA! arata demential!
- de fiecare data cand am senzatia ca nu mai pot se gaseste cineva care sa imi dea un telefon;
- pt tigara de dimineata din masina;
- pt. discutiile interminabile despre "viata si oameni" avute cu N. in noptile de sambata spre duminica, dupa 1 - 2 noaptea, in masina mea parcata in fata casei ei;
si pentru multe alte lucruri, care nu-mi vin acum in minte...dar mai sunt o gramada.
Si uite cum se face ca ajung acasa si intru pe mes! Putini online, printre care si N. Nu mai vorbisem cu ea de vreo cateva ore si am zis sa dau un buzz sa vada ca am ajuns acasa. (Pentru a fi mai clar pentru toata lumea, N. este una dintre prietenele mele cele mai bune care ma "streseaza" sa plec acasa atunci cand stau pana tarziu la birou.)
Ii dau buz si un pupicios, o intreb de sanatate, si mi-o serveste calda..."Pana marti trebuie sa evacuez casa! Am primit hartie de la executor!". Evident, am pus mana pe telefon, am sunat-o, mi-a spus despre ce e vorba, am incercat sa o inviorez...nu are rost sa spun ca nu prea aveam cum, avand in vedere circumstantele, a doua zi ne-am uitat pe acte, in weekend am mutat, si luni a inceput o saptamana noua, pentru mine..la fel ca si pana acum, pentru ea, cu totul altfel, cu o serie de mii de noi probleme, griji si nervi!
Si atunci, intr-un moment de vid al sinapselor, am avut o revelatie! Ca viata mea este foarte frumoasa! Da, este!
Este frumoasa pentru ca:
- am parinti sanatosi;
- am prieteni - cativa la numar, dar extraordinari;
- exsita IKARIAM - JOCUL GRATIS PE INTERNET;
- la birou exista oameni tembeli care ma fac sa rad;
- rad...macar odata pe zi;
- aseara cand am stat pana la 10 la birou, cineva mi-a dat niste pps-uri super dragute;
- fac poze, si pt ca am cu cine sa ies sa fac poze;
- vine DEPECHE pe 16 mai...si pentru ca mi s-a dat a doua sansa sa nu ii ratez;
- weekendul trecut in timp ce ma duceam sa o ajut cu mutarea pe N. am vazut niste copaci ingalbeniti absolut ireali!
- Migutza ma asteapta in fiecare seara, oricat de tarziu as ajunge acasa, si toarce si sta cu mine sa mananc si sa imi fac dus;
- pt toate noptile de sambata cand la 3 dimineata ma plimb cu prietenii prin Bucuresti cu muzica data la maxim si cantam ca disperatii;
- weekendul asta, in pauza de mutare, am fost cu N la film si l-am vazut pe JASON STATHAM in CURSA MORTALA! arata demential!
- de fiecare data cand am senzatia ca nu mai pot se gaseste cineva care sa imi dea un telefon;
- pt tigara de dimineata din masina;
- pt. discutiile interminabile despre "viata si oameni" avute cu N. in noptile de sambata spre duminica, dupa 1 - 2 noaptea, in masina mea parcata in fata casei ei;
si pentru multe alte lucruri, care nu-mi vin acum in minte...dar mai sunt o gramada.
marți, 7 octombrie 2008
Faxul de la cafea
Luni dimineata! Da...luni...nici iarba nu creste luni!
Ca un angajat constiincios ce sunt, ajung cu 20 minute mai devreme la birou!
Dau sa intru...usa inchisa! Caut prin geanta tip geamantan cheia, dupa cautari indelungi o si gasesc, si dupa lupte seculare reusesc sa intru. Ma duc la biroul meu, imi deschid calculatorul, ma dezbrac de haina, si ma duc sa imi fac cafeaua de 9 dimineata!
Si ca un facut, de data asta chiar mi-a iseit buna! Parca parca se mai calmasera nervii provocati de cautatul cheii. Ma asez in fata laptopului, imi verific mailul, casuta plina si hotarasc sa iau o gura din cafeaua delicioasa! Ma apuc tacticoasa sa vad despre ce e vorba in Inbox! Citesc un mesaj, si pe al doilea cand tzar telefonul!
Luni dimineata, 9 fara 10, exista un om mai nebun ca mine, care nu numai ca ajunge devreme la birou dar are putere sa si sune pe cineva!
Raspund si o voce extrem de nazala si ascutita imi strapunge timpanul!
- Buna dimineataaaa! Un ton de fax va rog!
- Buna dimineata, raspund cu o voce cat se poate de mieroasa incercand parca sa mai aplatizez ascutimea vocii de la celalat capat al firului...si continuu. Pe cine cautati va rog!
- Pe doamna Gabi!
- La telefon. Cu ce va pot ajuta?
- Dumneavoastra sunteti? Ce, nu aveti secretara?
- Ba avem, dar programul nostru incepe la 9 dimneata, iar acum este 9 fara 5.
- Si mata de ce raspunzi???
(Intrebare de blocaj...si total sub centura...chiar asa...de ce raspunsesem???)
- Pai...ca sa vad ce doriti dumneavoastra. Deci, cu ce va pot ajuta?
- Pai nu v-am zis??? Un ton de fax!
- Aaa, da...asa este, uitasem, stiti...luni dimineata. Trebuie sa mai formati odata cu 71 la final!
- Nu se poate, are prea multe cifre numarul!
- Nu, nu ma intelegeti, in loc de 70...71 la final!
- Aaaa...asa da...pai fi si mata mai explicita!
- Da, ma scuzati, aveti dreptate...deci, formati inca odata cu 71 in loc de 70.
- Adica sa inchid??
- Da, ii spun, si mai formati inca odata cu 71 la final!
- Pai...si cine imi da ton de fax?
- Nu va da nimeni, ca intra automat. D-aia va spun ca trebuie sa formati cu 71 la final, ca sa intre faxul!
- Adica mata nu poti sa imi dai ton de fax acum???
- Nu doamna, nu pot, ca intra automat faxul nostru pe numarul cu 71 la final!
- Ei dracie...pai...si domnu director ce o sa zica daca eu nu trimit faxul?
- Doamna, dar il trimiteti. Doar ca nu acum. Mai formati odata acelasi numar doar ca schimbati ultima cifra din el...in loc de 0 formati 1..si intra faxul, si domnul director o sa fie fericit!
- Eu cred ca dumneavoastra de fapt nu vreti sa imi dati ton de fax!
- Doamna, dar si sa vreau...nu pot! Ca nu am cum, nu am pe ce buton sa apas! Noi avem 2 linii telefonice...una pentru telefon, de pe care vorbesc eu acum si una separata pentru fax! daca vreti sa trimiteti un fax trebuie sa intrati pe cealalta linie, si deci sa inchideti si sa formati cu 71 a final!
- Stiti ca pe mine detaliile astea nu ma intereseaza, eu vreau un ton de fax!
Se facuse 9 si 5, secretara noastra venise, cafeaua mea era din ce in ce mai rece, doamna de la telefon devenea din ce in ce mai iritatata de faptul ca eu nu ii dadeam tonul de fax, motiv pentru care am luat o decizie salvatoare si am zis!
- Stiti, a venit colega mea de la secretariat, imediat va fac legatura!
- Vedeti ca se poate...pentru ce a avut rost toata discutia asta????
O aud pe C. vorbind si dand indicatii precise...vreo 5 minute. Dupa alte 5 minute aud faxul sunand! C. imi aduce o hartie, pe care scria:
PT. DOAMNA GABI
AM PRIMIT TON DE FAX.
Atata timp cat fiecare primeste ce vrea, inseamna ca traim intr-o lume fericita!
Ca un angajat constiincios ce sunt, ajung cu 20 minute mai devreme la birou!
Dau sa intru...usa inchisa! Caut prin geanta tip geamantan cheia, dupa cautari indelungi o si gasesc, si dupa lupte seculare reusesc sa intru. Ma duc la biroul meu, imi deschid calculatorul, ma dezbrac de haina, si ma duc sa imi fac cafeaua de 9 dimineata!
Si ca un facut, de data asta chiar mi-a iseit buna! Parca parca se mai calmasera nervii provocati de cautatul cheii. Ma asez in fata laptopului, imi verific mailul, casuta plina si hotarasc sa iau o gura din cafeaua delicioasa! Ma apuc tacticoasa sa vad despre ce e vorba in Inbox! Citesc un mesaj, si pe al doilea cand tzar telefonul!
Luni dimineata, 9 fara 10, exista un om mai nebun ca mine, care nu numai ca ajunge devreme la birou dar are putere sa si sune pe cineva!
Raspund si o voce extrem de nazala si ascutita imi strapunge timpanul!
- Buna dimineataaaa! Un ton de fax va rog!
- Buna dimineata, raspund cu o voce cat se poate de mieroasa incercand parca sa mai aplatizez ascutimea vocii de la celalat capat al firului...si continuu. Pe cine cautati va rog!
- Pe doamna Gabi!
- La telefon. Cu ce va pot ajuta?
- Dumneavoastra sunteti? Ce, nu aveti secretara?
- Ba avem, dar programul nostru incepe la 9 dimneata, iar acum este 9 fara 5.
- Si mata de ce raspunzi???
(Intrebare de blocaj...si total sub centura...chiar asa...de ce raspunsesem???)
- Pai...ca sa vad ce doriti dumneavoastra. Deci, cu ce va pot ajuta?
- Pai nu v-am zis??? Un ton de fax!
- Aaa, da...asa este, uitasem, stiti...luni dimineata. Trebuie sa mai formati odata cu 71 la final!
- Nu se poate, are prea multe cifre numarul!
- Nu, nu ma intelegeti, in loc de 70...71 la final!
- Aaaa...asa da...pai fi si mata mai explicita!
- Da, ma scuzati, aveti dreptate...deci, formati inca odata cu 71 in loc de 70.
- Adica sa inchid??
- Da, ii spun, si mai formati inca odata cu 71 la final!
- Pai...si cine imi da ton de fax?
- Nu va da nimeni, ca intra automat. D-aia va spun ca trebuie sa formati cu 71 la final, ca sa intre faxul!
- Adica mata nu poti sa imi dai ton de fax acum???
- Nu doamna, nu pot, ca intra automat faxul nostru pe numarul cu 71 la final!
- Ei dracie...pai...si domnu director ce o sa zica daca eu nu trimit faxul?
- Doamna, dar il trimiteti. Doar ca nu acum. Mai formati odata acelasi numar doar ca schimbati ultima cifra din el...in loc de 0 formati 1..si intra faxul, si domnul director o sa fie fericit!
- Eu cred ca dumneavoastra de fapt nu vreti sa imi dati ton de fax!
- Doamna, dar si sa vreau...nu pot! Ca nu am cum, nu am pe ce buton sa apas! Noi avem 2 linii telefonice...una pentru telefon, de pe care vorbesc eu acum si una separata pentru fax! daca vreti sa trimiteti un fax trebuie sa intrati pe cealalta linie, si deci sa inchideti si sa formati cu 71 a final!
- Stiti ca pe mine detaliile astea nu ma intereseaza, eu vreau un ton de fax!
Se facuse 9 si 5, secretara noastra venise, cafeaua mea era din ce in ce mai rece, doamna de la telefon devenea din ce in ce mai iritatata de faptul ca eu nu ii dadeam tonul de fax, motiv pentru care am luat o decizie salvatoare si am zis!
- Stiti, a venit colega mea de la secretariat, imediat va fac legatura!
- Vedeti ca se poate...pentru ce a avut rost toata discutia asta????
O aud pe C. vorbind si dand indicatii precise...vreo 5 minute. Dupa alte 5 minute aud faxul sunand! C. imi aduce o hartie, pe care scria:
PT. DOAMNA GABI
AM PRIMIT TON DE FAX.
Atata timp cat fiecare primeste ce vrea, inseamna ca traim intr-o lume fericita!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
